Statele din estul Europei își cresc rezervele de gaze, de teama întreruperii livrărilor din Rusia

România produce o cantitate semnificativă de gaze naturale, iar facilitățile de înmagazinare a gazelor, cu o capacitate totală de 2,8 miliarde de metri cubi, sunt pe jumătate pline, relatează Bloomberg, citat de Mediafax.

De altfel, ministrul delegat pentru Energie, Răzvan Nicolescu, a declarat recent că autoritățile din București sunt pregătite pentru o eventuală criză în alimentarea cu gaze de import, în contextul conflictului dintre Rusia și Ucraina, susținând că stocurile pentru iarnă vor fi de 2,5 miliarde de metri cubi.

România consumă anual circa 12,5 miliarde metri cubi de gaze naturale și produce aproximativ 11 miliarde metri cubi. Diferența este importată din Rusia, prin firme intermediare, la prețuri mai mari decât cele ale gazelor produse intern.

Gazprom a redus vineri cu 5% exporturile de gaze naturale către România față de nivelul planificat, fără ca autoritățile de la București să fie informate oficial. Ministrul Nicolescu a declarat pentru MEDIAFAX că producția de gaze a României este în această perioadă de 30 milioane metri cubi pe zi, în timp ce importurile sunt nesemnificative, de numai 0,5 milioane metri cubi.

Dacă Republica Cehă și Polonia au suficient spațiu de înmagazinare a gazelor naturale, Serbia, ale cărei depozite au o capacitate de doar 450 milioane de metri cubi de gaze, ar putea să ceara guvernului ungar să înmagazineze o cantitate suplimentară de până la 200 de milioane de metri cubi, potrivit ministrului Energiei sârb, Aleksandar Antic.

De asemenea, Slovacia a anunțat că își va extinde rețeaua de depozite în următoarele zile pentru a înmagazina cantități suplimentare de gaze.

Deși gradul de dependență al țărilor est-europene de importurile de gaze din Rusia variază de la stat la stat, per total, regiunea se bazează mai mult pe livrările Gazprom decât economiile din vestul Europei.
„Letonia este singura capabilă să supraviețuiască iarna aceasta fără gaze din Rusia. Celelalte țări din centrul și estul Europei nu au destulă capacitate de înmagazinare”, a declarat Mikhail Korchemkin, analist al East European Gas Analysis.

Bulgaria și Serbia sunt unele dintre cele mai vulnerabile state în cazul în care Gazprom ar decide sistarea livrărilor, în contextul în care își asigură aproape integral necesarul de gaze din Rusia, via Ucraina.

„Bulgaria va avea cel mai mult de suferit în absența gazelor care tranzitează Ucraina. Cât despre potențialele importuri de gaze naturale lichefiate ale Lituaniei și Poloniei, acestea ar acoperi doar 25%-30% din cantitățile zilnice de gaze rusești livrate prin Ucraina”, a afirmat Korchemkin.

Rezervele de gaze ale Lituaniei sunt suficiente pentru a acoperi necesarul de consum până în decembrie, când este preconizată inaugurarea unui nou terminal de gaze naturale lichefiate, a afirmat premierul Algirdas Butkevicius, în timp ce oficialii din Letonia au declarat că stocurile interne sunt suficiente pentru a asigura consumul pentru mai mult de un an.

Pe de altă parte, companiile naționale de gaze din Slovacia și Polonia, țări care la rândul lor exportă gaze către Ucraina de la izbucnirea conflictului cu Rusia, au raportat în ultimele zile scăderi ale cantitatăților de gaze livrate de Gazprom.

Livrările de gaze către Austria au fost de asemenea reduse cu 15% joi și vineri, a declarat purtătorul de cuvânt al companiei OMV, care însă a adăugat că OMV primește oricum o cantitate mai mare de gaze decât necesarul, iar depozitele companiei sunt 98% pline.
Florentina Dragu, [email protected]